Da-le crapului

NADA FOLOSITA
Nada :boabe de porumb bagate la bidon de 60L ,il umpli cu boabe cam 3 sferturi si completezi cu apa pina se umple o perioada minima limita ar fi de un 7,8 zile pe timp de vara,nu este nici o problema sa le lasi si 2 luni ,pe timp de vara amestecul asta incepe sa puta urit ,dar e si mai bine ,asa ii place lui,cind sint bani de investit,la un bidon de 60L bag si un bax de alcol dublu rafinat ,,,,alcol din porumb de se pune la visenata,,,un bax are parca 4 litri, dar alcolul nu il pun imediat cu apa ,il pun dupa vreo 4 zile,,poate fi pus si cu 2 zile inainte de a merge la pescuit, efectul alcolului la crap e asemanator cu efectul alcolului la om,adica reflexele de autoaparare scad in schimb creste tupeul si pofta de mincare,

PREGATIREA NADEI PENTRU A FI ARUNCATA IN APA

pe o zona unde bagi 4 lansete folosesti o galeata de boabe pe seara,versi galeata pe malul girli pe o zona unde este noroi dar nu foarte moale si amesteci boabele cu pamintul ala clisos,se fac niste bulgari nu mai mari de marimea unei mingi de handbal ,la marimea asta e mai lejer sa framinti pamintul,apoi bilele de pamint le turtesti ,altfel cind vor ajunge pe fundul apei se rostogolesc si ies din zona unde pescuiesti ,deci trebuie turtite.rezulta cam in jur de 20 de bile ,ca nu poti baga boabe prea multe la o bila ca nu se mai leaga.Deci cam asta e momeala folosita de mine in ultimi ani.Alcolul , cum am spus mai sus ,face minuni,noi am avut iesiri cind am momit in felul asta ,am terminat partida de pescuit,dar crapul a mai tras pe locul ala inca o saptamina ,dar doar in locul ala ,in rest nu.

NADA PE ZONA UNDE NU SINT BUTUCI

Crapul poate fi prins si pe zone unde nu agata dar partida de pescuit trebuie sa dureze mai multe zile ,de regula de la 4zile la 7,8zile cu improspatarea patului de nada seara de seara in primele 3 seri iar apoi se reduce cantitatea la jumatate si se poate momi apoi ,o seara da si una nu. Turtele de pamint se arunca comparativ cu locul de pescuit ,incepind mai de sus in functie de curent ,cu 8,12m,in continuare pe toata zona de pescuit cam 80%din momeala si se arunca si mai la vale imprastiat un 10% in ideea de al aduce catre patul de nada. Atunci cind se pescuieste pe o locatie mai la distanta , se momeste din barca ,iar cantitatea de momeala se mareste (se poate ajunge si la ,4,5,6 galeti de boabe ,dar si la 10 lansete,in ideea ca locul respectiv a fost ales special pentru a putea baga lansete multe

NADA PE ZONA DE BUTUCI

Pe zona de butuci, de regula crapul este chiar acolo unde noi nadim,la butuci e de fapt casa lui ,dar el nu maninca de multe ori si de ii pica mamaliga in cap si atunci boabele cu alcol isi spun cuvintul, si aici schema de momire e apropiata de varianta nadiri la adinc ,dar la o scara mai mica datorita imposibilitati de a folosi lansete mai multe. Aceste turte din pamint pot fi aruncate din mina dar nu mai departe de 12,14 m, distanta suficienta pentru pescuitul la butuci.

ALEGEREA LOCULUI DE PESCUIT
Sa incepem cu ce nu trebuie sa facem,deci:
In niciun caz nu vei pescui pe o zona de intinsura acolo unde vara mergi catre centrul Dunari 10,20m si apa e abia la piept (o singura situatie am vazut reala ,mai jos de podul de la Giurgeni,mai exact de la inalta tensiune mai jos cu 2,3,4 sute de metri
acum zeci de ani un tip din Slobozia intra in apa cam 25 de metri si de acolo arunca cit putea de departe ,omul prindea crap si somn adevarat ,nu am pescuit nicio data acolo, dar pe ala l-am vazut de multe ori si prindea mereu ) locatia e data de mine pe youtube clipul ,,,mai multe locati de pescuit,,asa ceva cred ca intra la excepti.

1. ZONELE CU BUTUCI vechi se formeaza acolo unde padurea este chiar pe malul apei,iar Dunarea rupe din mal an de an ,cu ani majoritatea pomilor cazuti ramin pe o distanta de la mal catre adinc de pina la 40,50m la fund formind o aglomerare de crengi si busteni o mare parte a lor fiind acoperita de mil,nisip,pamint.
Pe butuci foarte vechi cazuti in apa cresc scoici si niste larve mici,crapul maninca asa ceva.De fapt crapul mare trage si la carne de scoica care o poti gasi in apa pe linga mal vara.Se cauta ca adincimea unde se pescuieste sa fie de la 4m in sus.

2 ZONELE CU PRAG:sint plasate pe exteriorul sectoarelor unde Dunarea face o curba ,la terminarea curbei (sau buclei) pe partea exterioara, curentul apei sapa in mal,pe acele zone apa este adinca linga mal si are si viteza mare,si asta e o zona care tine crap, vezi in clip ,,mai multe locati de pescuit,,zona Cotu Baciului partea opusa la terminarea buclei si la Serparie putin mai jos de pod Giurgeni pe bratul sting cum te uiti de la pod in jos. Zona Balteni,este de fapt o combinatie are si prag si zona cu butuci la vedere si zona cu resturi de cioate pe fund si groapane Zonele cu prag au caracteristica urmatoare :apa adinca chiar linga mal ,deci la distanta de 3m de mal poti avea apa adinca de 4m iar la un 6,7m de mal poti avea adincime intre 6 si 8m.
Intradevar la viteza apei pe asa zona e indicat chiar plumb la 200gr (de fapt adincimea este asemanatoare cu adincimea unde poate fi gasit crapul la butuci dar aici curentul este foarte mare si lipsesc butuci.Se lanseaza intre 6m si 10,12m de la mal.

3.ZONELE DE SEMIINTINSURA: ,recomandarea mea ,trebuiesc evitate ,reprezinta pierdere de timp.(necesita nada multa de aruncat din barca ,la distanta si mult timp de asteptat) si rezultate foarte slabe.

4.GROPANELE: sint o mana cereasca ,dar sint rare,sint usor de identificat , dar greu de gasit ,ai luat lanseta de testare si iei usor girla la cercetat,un gropan trebuie luat in considerare atunci cind apa e mai adinca fata de restul cu cel putin 2m,am intilnit gropan care avea o adincime de aproape 9m, fata de adincimea in zona ,care era de 5m.Momit bine seara de seara si asteptat,1,2 zile.Rezultate bune. Un pescar cu ochi format identifica un gropan inainte sa arunce lanseta in apa.

5.TESTAREA LOCULUI DE PE MAL CU LANSETA
O fibra plina, 2,4m ideal, fara cirlig doar plumb,
Se fac mai multe lansari la distanta la care se vrea a se pescui si se recupereaza usor pentru a identifica zonele unde agata,cu ocazia asta se poate constata si adincimea.O comparatie de identificare a adincimi folosita de noi este de a numara secundele pina cind plumbul (cam 60gr) atinge fundul apei,ca o comparatie, o secunda este apropiata de echivalentul a 1m adincime ,deci daca numeri 5 secunde pina ajunge plumbul pe fund apa ar avea in jur de 5m adincime, in functie de curentul apei se mai poate adauga ceva. ( comparatia nu e valabila pe zonele unde e curent mare ,gen zone cu prag )
Exemplu:ai ales un butuc la adinc si vrei sa pescuiesti linga el,testezi zona din jurul lui daca agata si adincimea. Daca consideri ca ai un minim de 4m adincime si un spatiu de manevra de 3,4 m ,incerci sa plasezi montura in partea de jos a pomului cit mai aproape de el,crapul are un obicei de a sta ferit de curentul apei dupa cite un obstacol.Bine, la un spatiu de manevra asa de mic si 2 lansete deja e cam mult.

6.MOMEALA FOLOSITA IN CIRLIG
Folosesc aceleasi boabe cu care fac patul de nada ,2 boabe pe tija cirligului,unu catre nod si al doilea jos la curbura,virful ramine gol.Uneori cind am chef le insir pe o ata cu croseta de la 4buc pina la 7,8 (am incercat de curios si o ia si asa,un cirnat facut din 8 boabe are aproape de 4cm) in cazul asta acul ramine gol. Alta varianta practicata de colegi mei e, 3 boabe pe cirlig si peste ele un cocolos de mamaliga cit se poate de mare,dar conditia este ca tot ansamblu sa aterizeze acolo unde vrei tu.Se poate arunca asa in varianta asta in functie de cit de elastica e si mamaliga ,un cocolos putin mai mic decit o minge de tenis de cimp dar nu la distanta mai mare de 20m.Avantaje la aceasta varianta:de regula intii apare maruntisul,platica caras ,care incepe sa ciugule din el si se tot aduna,un crap care trece prin zona vede vinzoleala care se creaza si se apropie automat ,cei mici se dau la o parte din fata lui, iar el HAP.deci maruntisul il aduce pe cel mare (diferenta intre varianta asta si a folosi un momitor tip arc e:crapul se repede de fapt la ac ,intepi si incepe drilul , pe cind cu momitor nu ai cum sa il intepi),alt avantaj , de fapt daca pescuiesti agresiv in maxim 40 de minute scoti montura si incarci iar cu alt cocolos si astfel momesti si locul ) de multe ori sa luat crap mare in varianta asta si in primele 5 minute dupa lansare.Alta varianta cocolos de mamaliga cam cit nuca direct pe cirlig ,mamaliga nu tare, dar elasteca ,adica mai moale,varianta asta o mai fofosesc si eu uneori dar decit pe o lanseta cel mult 2 pentru ca trebuie alimentata la maxim 30 min si numai atunci cind nu prea trage ,are el draci si decit ciuguleste si trebuie luat din tacaneala,deci in varianta asta trebuie sa stai linga lanseta pregatit sa intepi la fractiune de secunda.
Foarte rar pe timp de vara incerc la carne de scoica scoasa direct din mal,eu personal nu am prins dar am vazut vreo 2 driluri la colegi, dar pesti nici nu am putut sa ii vedem,matahale.

7 MONTURA
Fir 0,4 dar mai bazat ma simt cind am pe tambur 0,45 si chiar foarte bine cu 0,5mm,mai mult nu ,de la tambur pina la ac,un singur nod,cel de la ac,ATIT.Un opritor din leocoplast textil (chirurgical) rulat pe fir la cam 30,35cm de ac ,iar deasupra un plumb culisant plat intre 80 si 120gr (de regula 100gr). Nu virteje nu nimic .Firul (dupa revolutie am testat toate chinezariile si am scapat sute de crapi) din intimplare am gasit acum 2 ani Nacrita ,un fir frantuzesc care era de top acu 30 de ani si cu bucurie il folosesc,e bazat.Ace Gamacatsu de regula nr1,am folosit de la ei mult, modelul camuflat ,imi era cam teama ca nu erau prea mari dar sint beton,dar acum am trecut preventiv la cele negre tot de la ei modelul Super Hook nr 1


8. DRILUL LA BUTUCI,
Datorita spatiului de manevra extrem de mic,a violentei de care da dovada crapul de Dunare,chiar e o problema,sint situati cind cu tot echipamentul lui peste nu ai ce sa ii faci,un crap de 14,15 kg daca a plecat catre o zona cu craci cu acul in gura si cracile sint la 2,3m nu prea mai ai ce sa ii faci.Sint situati cind din 3,4 trasaturi pe zi sa nu iei chiar niciunul.Uneori sansa ne ajuta si din intepatura l-am directionat catre noi dar asta nu inseamna ca va ajunge sigur in mincioc,trebuie raspuns cu aceasi forta cu care se lupta si el permanent ,lanseta sa fie foarte,foarte flexibila dar si foarte rezistenta sa amortizeze bine tensiunile create.Din discutie iese total frina mulinetei,in prima faza,pestele nu are voie sa plece pe frina ,ca dus e,PA,deci cum am spus mai sus toata amortizarea o face lanseta.Dupa ce l-ai scos din zona periculoasa ii mai poti da fir ,dirija mai lin ,pentru ca nu e bine sa fortezi decit acolo unde trebuie,l-ai adus pe o zona curata ,nu mai fortezi ,dar incerci sa il ti permanent sa vina catre tine, o bucla facuta de un crap peste 10 kg linga mal e periculoasa pentru ca o poate taia de nu il mai intorci,direct in cel mai apropiat cracaris(sau butuci) mai ales vara ,cind zici ca e turbat.

DECI IN CONCLUZIE,conteaza imens locul ales,patul de nada (nu e sofisticat ,boabe de porumb lasate la inmuiat cel putin 1 saptamina pe timp de vara ,sprijinita reteta cu alcol la greu(adica il cam imbatam) si lanseta foarte foarte flexibila dar atentie in niciun caz sa se rupa si foarte multa vigilenta in prima parte a drilului . Un singur nod,pe fir, cel de la ac si materiale de calitate maxima. Nu e nevoie de nustiu ce arome,boilesuri,prafuri,aiureli,eu asa pescuiesc.
Actualizare:
3.03.2012
La 3 ani de la postare ,mi-am adus aminte un detaliu 
Eu folosesc germine de 1,8m ,cele mai mari sanse sa scot crapi din butuci ,le-am avut atunci cind am intepat la momentul optim (nu atunci cind smulgea lanseta din suport,ci mult mai devreme ,cind lanseta se curba putin si IN MOMENTUL INTEPARI ,FACEAM SI 3,4 PASI INAPOI ,,inteparea pestelui ,inainte sa intre in alerta si cei 3,4 pasi facuti fulgerator inapoi ? ,intoarce pestele cu capul catre tine , astfel ai mai multe sanse sa il vezi in mincioc.Au fost si situati cind el a tras din start in directia opusa ,atunci sa vezi soc,daca tot ansamblu e beton si e mare ?  te trage in apa   , cind el deja a  pus firul pe spinare si e mare ,nici-o data nu am putut sa il intorc.

Povesti din tinerete 6

Am promis mai de mult o poveste, de pe la 20 de ani
Era cred prin aprilie,ori aproape cind se inchide pescuitul ori la 1 iunie cind ii da drumul,nu mai stiu exact. Ca ani sint vreo 30 de ani de atunci
Pergatirea expeditiei
Toamna tirziu ne duceam la padure la Boldesti, la 200 dupa bête de alun, le puneam la uscat si totodata la indreptat ca sa le folosim anul viitor.
Luam bête de balta si de Dunare, alea de balta erau la 4,,4,5 m alea de Dunare cam la 6 m.Nu aveai cum ajunge cu ele la Dunare asa mari si atunci ne postam dimineata la iesirea din Ploiesti catre Bucov si faceam cu mina la tiruri ca numai in alea incapeau ciomege asa lungi. In afara de ciomege mai aveam 3,4 camere de tractor,depinde citi eram ,plus una de rezerva,sac cu sare,sac cu malai,tuci topor, si alta vesela,cort cazma folie mare de plastic untura bagaj pentru minim o luna.Te putea apuca si 2 dupa masa pina gaseai un tir direct pod Giurgeni,important era sa ne ia pe unu din noi cu bagaje ,ca restul puteau veni si cu alte masini de ocazie.dar primu pleca ala cu bagajele.
Anul ala eram eu,Fane Pamint si Dan Uscatu La pod coborirea si se cara bagajul la Dunare cam 200m.Umflam 2 camere de tractor fiecare pe cite una ,facute in stil caiak , un par dea lungul ei ,sa nu se ridice prea tare de la capete,acolo , o patura sub fund sa mai indulceasca confortul si gata.A treia camera umflata ,dar lasata rotund facut un gratar din lemne pus tot bagajul si pe Dan Uscatu la mijloc intre bagaje . Dan avea cam 40 de kg,,atit are si acum,nu puteai sa il pui sa dea la (pagae, parca ii zice, la visla aia lunga cu lopeti la ambele capete) bine, ca era un ciomag crestat la capete si in crestatura bagata o tabla ,sa ai spor la vislit Pe Dan il remorcam pe rind ,faceam cu schimbul.Am pornit noi la vale, usor, mai visleam ,mai stateam , ca oricum ne ducea girla.Era un an cind apa era inca foarte mare cam cum a fost anul asta. Am intrat pe Vilciu si tineam marginea bratului dinspre Insula Mica a Braile. In unele locuri unde era malul mai putin inalt, intra apa in padure (mai exact vizavi de pontonul de la Strimba (denumirea acestor locuri in termeni localnicilor este ,,prival,, si de localnici sint foarte cunoscute deoarece primavara cind Dunarea vine mare ,pe acolo intra pestele in jepsi sa depuna icre si totodata daca apa se mentine mare ,el tot pe acolo iese) dar de regula privalele sint astupate de localnici dupa ce a intrat pestele ,pentru a fi prins ulterior cind scade apa .
Practic, din Dunare se despartea un brat micut, lat de vreo 15-18m care o lua direct prin padure , Un curent si mai domol ,iar apa mergea direct printre copaci,si se afunda in padure.Dar arata si frumos peisajul ,incepuse verdeata sa imbrace cam tot ,arata ca o mica jungla.
.Gata! ,visleste tare cu stinga si am intrat pe el.Un vis ,,,exploratori lu peste,,,sa te lasi dus de girla ,domol , printre copaci aia ,cam greu uiti.Dupa vreo max 200 de metri aproape ca nu mai era nici un curent, apa mai mult statea,nu mai curgea,am iesit din padure si in fata noastra era un lac de nu ii vedeai capatul,5,7,9 km nu iti dadeai seama(asa arata Insula Mica a Brailei cu ape ca atunci si sigur si anul asta tot asa din cauza viituri care a venit ).Eu ma-i fusesem in Insula Mica,dar cu 1,2,3,ani mai inainte si nu in perioada asta de ape asa mari.Pai cu 2,3 ani inainte acolo vara oameni puneau pepeni,porumb,si acu era apa pina la briu.Eram pentru cine cunoaste cam undeva nu foarte departe de japsa Festile,dar daca mergeam catre dreapta normal trebuia sa iesim inapoi pe Vilciu.Fara sa studiem problema prea mult am zis noi ,aaaa !!,ne dam jos si le luam la impins,ce? ,eeee  acolo ? 1km , maxim 2 ,acolea, juma de ora.Mai nene si ia-o prin apa ,usurel ,la impins de camere.Greu nu e ,ca ii faci un vint cu mina si se duce 2,3m,dar dupa vreo 8,9 sute de metri déjà treaba era alta ,,mai ales ca nu se vedea capatu mai era de mers la greu.Ce mai ?, mocirleala cred ca a durat aproape 3 ore,dar am ajuns la girla pina la urma..
Frumusetea unei asa tip de expeditie care e? Cobori pe girla,dar nu ca mine ,sa iesi de pe firul principal,ti Dunarea pe linga mal si opresti acolo unde iti place (vezi un loc care crezi tu ca ar fi bun sa dai la peste ,acolo opresti,stai o zi ,sau cit iti place ,sui bagajele pe camere si iti dai drumu la vale, iar,pina la alt loc de vis,si tot asa.Am facut vreo saptamina si ceva parca, pina la Braila,cu vreo 3 popasuri .Peste nu prea se prindea, dar pentru mincare am avut,mai tragea moaca pe linga mal.La Braila oprirea in port stringe bagaje sus pe vapor si inapoi in sus pina la Strimba.A,sa nu uit nenorocitu ala de Dan Uscatu statea al dracu in c..u gol pe camera aia de tractor si cind trecea vaporul cu pasageri daca nu striga aia huooooo!! de de se auzea toata girla.
In alt an am avut o coborire pe Turceasca pina la Cotu Baciului ultima portiune pina in Cotu baciului (ultima ora am parcurs-o pe intuneric) o situatie de nu stiu cum sa ii spun ,foarte vag se observa malul si incepuse sa apara si butuci,nici nu se mai vislea,decit stateam cu ochi beliti sa nu ne lovim in vreo cioata si poate vedem o portiune unde putem trage la mal,pentru ca era apa scazuta si la mal era perete abrupt nu puteai acosta Dupa ultima curba din Cotul Baciului urmeaza o plaja, am acostat acolo din intimplare, ca in intunericul ala habar navea-m noi ca de fapt am ajuns chiar unde vroiam.
Cam asta  era echipamentul standard ,folosit in tinerete ,la iesirile de lunga durata.
Chiar daca iesirea era de 1,2,3,luni (ca atunci doar asa plecam ),baza era : un sac cu malai,un sac cu sare,o oala mare cu untura,un tuci  si o cratita,un cutit o lingura, o cazma si un topor si o folie mare din plastic.
IN ULTIMI ANI
Iesirile erau  de maxim 3zile (foarte rar 4 zile)
Acum citiva ani ,intr-o vara am carat dupa mine o rulota de vreo 7 ori (via Ploiesti-Ilgani de sus ) o singura noapte am dormit in ea , la citeva iesiri am  carat dupa mine si o antena parabolica perfect functionala (sa calez rulota si sa instalez parabolica , pierdeam o ora cel putin .De multe ori veneam cu peste pentru consum  de acasa .Poate in subconstient ,a fost o rabufnire a lipsurilor din tinerete ,dar am renuntat repede la fitele astea moderne.Ca orice pescar care se respecta !! in prima zi ma imbatam RANGA ,a doua zi zaceam  si a treia zi faceam bagajul si plecam acasa.
ACUM
Plec cu un bagaj spartan (un cort care atunci cind il scoti din husa se desface singur)o geanta  cu 2 rinduri de schimburi  ,o saltea pneumatica ,doua paturi subtiri ,un cutit ,o lanterna ,un scaun pliant,un tuci,doua galeti de lavabil de 30litri  ,in una bag pestele la sare, iar in cealanta bag accesorile pentru pescuit , husa cu lansete si anul asta, am renuntat la bautura.

Povesti din tinerete 1 (acum vreo 33 de ani)

Sa intimplat intr-o primavara acum vreo 33 de ani , pina in prohibitie la butuci la Asambei linga casa padurarului.
O intimplare cu multi purici:deci ,tot la iesirea asta,iesirea a fost cam prin aprilie,stiu ca pe 15 iau zis astia barcagiului sa vie sa ne ia ca incepea prohibitia.Dupa vreo 3 nopti dormite afara linga foc(aveam un palton de la tata lung , ziceai ca sint Lenin cu el pe pe mine, era bun ca ma proteja si dormeam in el ca in plapuma ) in urmatoarea noapte pe la 4 dimineata a inceput sa ploua. .Cred ca eram toti vreo 7,8 pescari si astia toti pusesera o folie mare din plastic peste ei (din aia de solar) .Eu nu mai aveam loc linga ei sub folie deloc.A inceput ploaia si mai tare .La vreo 200 de metri era cabana padurarului si am luat o lanterna si am plecat acolo, poate ma pot adaposti acolo de ploaie.Usa la cabana era lacat pe ea,dar linga cabana era un fel de umbrar fara pereti dar cu paie multe jos (era ca un adapost pentru cal sa nu il ploua) ,m-am pus pe gramada de paie si m-am culcat si chiar am adormit cred ca vreo juma de ora.Mai nene m-am sculat cu o furnicatura pe tot corpul ,parca stateam pe un musuroi cu furnici dar nu ma ciupeau ,simteam cum umbla peste tot pe mine .Nu puteai sta nemiscat de furnicatura.Am venit inapoi la foc si am facut-o usor pe linga foc pina sa luminat.Sau sculat astia si le-am zis (intre timp mi-am dat seama ca sint plin de purici). Astia ai dracu nici nu ma lasau sa ma apropi de ei , sa nu se ia la ei.
Am mai facut un foc chiar linga apa si am inceput sa ma dezbrac si sa scutur hainele deasupra apei.Mai nene nu va mint cadeau pe apa cum cade de pe patura de la plaja cind o scuturi de nisip. Bateam hainele cu un bat. Am scuturat fesul de m-am saturat si tot am mai gasit vreo 50 dupa aia.M-am imbracat ,in ziua aia plecam.Nu puteam sa stau mai mult de 7,8 secunde fara sa ma misc (dar faceam niste miscari asa ca ala ca Michael Jackson ca trebuia sa misc tot corpul sa nu ii mai simt) In tren am batut culoarul non stop de la Tindarei la Ploiesti.Cind am ajuns acasa am intrat imbracat direct sub dus si m-am dezbracat direct sub jetul de apa.Sa dus dracu instantaneu, nu imi venea sa cred ca am scapat de ei.

Povesti din tinerete 2

Sa va mai spun una,prima iesire la Dunare ,prin clasa 6 ,la Asambei (zona Giurgeni) ne trece ala cu barca ,ajungem pe zona de pescuit,copii eram 2 mici ,eu si fisu unui pescar,ne chiama nea Vasile Jidanu sa ne faca instructajul si zice: ba, sa stati cite 2, sa va ajutati ca aici va trage pestele in apa,sa nu legati priponul de voi ,ci de copac, ca daca il legati de voi va trage in apa cu totu,sa nu va departeti mai mult de 20 de metri de noi astia mari.
La mintea mea de atunci ,am zis ca ne ia la misto tare rau, cu instructajul asta,dar avea dreptate saracu, sai fie tarina usoara.

Povesti din tinerete 3

Sa va zic o poveste scurta, aveam vreo 18 si ani si pescuiam in Insula Mica a Brailei,veneam de la Hirsova ,cumparasem alimente,trebuia sa trec cu barca la Strimba in Insula Mare si apoi sa trec si Vilciu ca sa ajung la tabara.Se inoptase si barcagiul plecase ,noi eram 3 baieti,eu zic ,ma, ma duc pe malul de la Strimba sa aduc barca, (se putea dezlega) ,urc mai sus pe mal ,cam cit am crezut eu ca ma va duce Dunarea la vale imi iau directia si pornesc inot,cred ca ajunsesem poate la jumatatea bratului si am facut o pauza ,m-am intors cu spatele catre directia unde mergeam si am inceput sa vorbesc cu colegi ,incerc sa plec iar inot dar ,nu mai stiam directia ,afara nu era luna ,era bezna total,nu vedeai nici la juma de metru,iam pus pe aia sa strige ca sa am un reper ,dar sunetul era inselator,nu iti dadeai seama de unde vine.Bai si ce imi vine in minte ,i-am pus sa aprinda un chibrit si atunci i-am vazut si sa rezolvat treaba.Chestia asta nu am uitat-o si sint mai mult de 30 de ani de atunci,intradevar daca nu imi venea imediat in minte chestia cu chibritul , intram intr-o mare panica si nu se stie ce iesea.Spaima in apa, combinata cu noaptea ,poate fi fatala,dar am scapat.

Povesti din tinerete 4

O poveste adevarata: Un prieten ,Nea Vasile de la Tulcea, ala cu somnul de 103kg,lucra la padure si dormea in vagon din ala pentru muncitori,el facea si mincarea la ceilanti muncitori,dupa ce plecau muncitori el lua toate farfuriile murdare si le baga sub vagon,ciinele pe lingea pe toate de ziceai ca sint spalate super .A doua zi punea la toata lumea din nou mincare in ele.Concluzie :e bine sa ai un ciine cu tine pe girla .Pentru prieteni

Povesti din tinerete 5

Eram copil, cred ca nu aveam nici buletin, bagase peste in balta la Pleasa ,eu ,Bone,Puselu si inca vreo 2, pa el ,de dimineata de la 5 pe balta,era dupa 15 aprilie ,o inchisese,era prohibitie,dar minca in fata stufului mai bine,ma duc acasa si ii zic lu tata sa imi faca un suport pe 4 picioare inalt de 2m si ceva,sa pot sa stau pe el si sa dau la peste .La facut tata ,ia pus si o scindura sa pot sa stau pe el si a doua zi dimineata la 4 il car cu baieti la balta.Intra in apa pe intuneric baga fieratania la vreo 20m distanta de mal,in fata stufului,ma urc pe fieratanie ,iau ceva haine pe mine si cu niste bête de 2 m ,dadeam pe linga mine.Cea mai mare satisfactie e sa fi intre ei ,nu mai conta unde dau ,ca peste era si in fata si in lateral,oriunde.(bine, asta dupa vreun sfert de ora de cind m-am instalat) O placere,eram pa el. Astia dadeau de la mal. Pa la 7,striga astia la mine,Bolovane (ca asa imi zicea porecla atunci) fugi ma si gata ca ei erau déjà la poate 100m distanta.Eu mi-am dau drumul de pe fieratanie in apa ,dar asa mai in alunecare sa nu fac zgomot prea mare,dar nu am avut cum sa mai ies pe mal ,ca paznicul era déjà in dreptul meu,dar nu putea sa ma vada ca era papura intre noi.
Dar nici eu nu aveam unde sa ma mai duc,decit sa ma pitesc intre firele de papura.Nu era paznicu,erau uni de la filiala ,care venisera in control ,direct pe balta fara sa mai dea pe la paznic ,care avea casa pe malul celalant.Mergind aia pe mal la un moment dat au vazut suportul,ca eu nu am putut sa il culc in apa ca se infipsese picioarele in pamint,unu din ei a vrut sa intre in apa, sa ajunga la el dar era mare si a renuntat.Cred ca erau 3 ca unu a plecat la nea Costica sa ia cizme inalte sau o barca,ca sa vada ce e dracia aia din apa.Eu intre timp am inceput sa tremur de frig ,dar tremurat nene ca aveam déjà vreo 20 de minute de cind eram pitit in papura,ce sa fac ?,pa unde sa ies sa nu ma vada aia,ei inca nu stiau ca e cineva pitit in stuf.Noroc ca adia vintul mai tare ca tremuram asa de tare ca se misca papura pe linga mine si mai faceam si valuri.Dupa vreo juma de ora ma hotarasc,o iau pe dupa stuf usor,dar aveam o portiune de vreo 20m unde eram vizibil.Acolo o iau inot pe la fund si ies dupa colt.Am reusit.Fug pe sub mal ma departez de zona si ajung la astia pe cimp ,ei erau la vreo 200 de metri si discutau ,,ma il prinde sau nu.Nu puteam sa vorbesc de ce tremuram ,scoteam sunete din gura dar nu se intelegea nimic.Ma dezbrac de tot ,imi dau astia haine si hai acasa.Cred ca tot in anul ala,iarna ma plimbam cu bicicleta lui tata pe ghiata,ghiata groasa si cu niste zapada spulberata deasupra,frine ,plecari in patinare,misto.Plec spre centru lacului in viteza si vad aproape la 3,4 m o pata mai inchisa si poc,in apa.Fusese o copca ,acum cu o crusta subtire deasupra,iar resturile de ghiata rezultate au fost bagate dedesubt,nu se vedea nimic.Nici nu stiu care soc a fost mai mare,sperietura sau frigul.Apa pina la git,dau sa ies,ies afara si realizez ca bicicleta e la fund.Ma bag iar in copca sa iau bicicleta,dar nu puteam sa o agat cu picioarele,singura cirpa uscata pe mine ramasese caciula.Zvirl caciula pe ghiata ma bag cu capul la fund si scot bicicleta.Suite pe ea si spre casa.Casa la vreun km.si ceva.Cind am ajuns acasa, hainele parca erau din tabla ,tepene, doar la genuchi, pantaloni erau flexibili,de la pedalat.