o mica sperietura

hai sa va mai zic una din vacanta de 12 zile la mila23...de obicei seara faceam cate un foc de tabara,si ne adunam toti in jur...ne puneam pe bere,table,carti,si alte distractii nepescaresti...m-am ciondanit tare intr-o seara cu prietenul meu virgil,pentru ca ,pe motiv ca lumina flacarilor era nepotrivita pentru a vedea exact zarurile,tot fura la table...cand dadeam eu se vedea perfect,cand dadea el se schimba situatia...fetele tineau cu el ca el le mai plimba cu barca..cat pe ce sa-i pun cutia de table in cap...dar nu de asta voiam sa povestesc...intr-o seara,stateam si jucam table,cand dinspre "frigider",adica salcia in care atarnam pungile cu provizii,zgomote ciudate...ce sa fie...ne incolonam toti 5,si cu lanternele incepem sa exploram zona...nimic suspect...ne intorcem la locurile noastre si continuam campionatele de table...dupa vreun sfert de ora,aceeasi poveste...de data asta zarim si umbra unui animal care parasea locul faptei...verificam zona si gasim o bucata de salam in iarba mancata juma'...ce putea sa fie...am ridicat salamul la locul lui,si ne-am pus pe panda...nu la mult timp,am vazut doi ochi lucind in liziera...primejdie mare...ne-am inarmat cu ce aveam la indemana si am luat-o cu lanternele pe urmele fiarei,facand o larma de neinchipuit...n-am prea dormit in seara aia...la fete nu le-a trebuit nicicum sa faca pipi...a doua zi la pranz,la carcuiuma din sat,de unde ne luam painea si berea,am povestit cu un localnic patania,cerand si sfaturi despre ce era de facut...ne-a spus sec ca cel mai probabil fusese un enot,cainele mut al deltei,si ca ar trebui sa nu-l speriem prea tare ca s'ar putea sa crape inima in el de spaima...el ne adusese pe noi in pragul infartului,si de fapt era la fel de neajutorat ca noi...de a doua zi tot lasam hrana in zona pe care o frecventa animalutul,in nadejdea ca il vom zari cumva....dar nu!momelile lasate de noi dispareau,da' n-a fost chip sa-l zarim la "fata"...asta a fost povestea din delta cu noi,si enotul!